București: Urmează stația SuperBlog

La sfârșitul săptămânii trecute am plecat spre București, cu bucurie și nerăbdare, pentru a participa la Gala Spring SuperBlog. Abia așteptam să mă reîntâlnesc cu cei pe care i-am cunoscut la prima mea participare la această competiție și evident să cunosc și alți bloggeri, lucru care, normal, s-a și întâmplat.

În orașul cu două bulevarde (6)

Zilele trecute am fost la Grădina Zoologică, de unde au plecat spre Africa de Sud, patru lei și doi tigri. Îi așteaptă o călătorie de două zile cu un camion până în Zurich și de acolo cu avionul până în rezervația Lionsrock

Astăzi sunt mai bătrână :)

Evident am spus-o ironic după ce am citit un studiu. În mod normal ar trebui să fiu mai de partea studiilor, că tot sunt eu sociolog nepracticant J, dar sociolog. Doar că unele mă amuză de-a dreptul și mă fac să mă gândesc de ce or fi vrut ei să afle neapărat asta. Ca de exemplu, care este ziua și ora în care femeile par mai în vârstă ca în realitate? Și ghici când? 

Manuscrisul găsit la Accra

Cartea ”Manuscrisul găsit la Accra”, semnată de Paulo Coelho, este scrisă în stilul caracteristic al autorului în care tema principală este viața cu ale sale drumuri. Conturează o poveste simplă prin care să transmită ideile și gândurile despre viață, adevăruri care sunt la îndemâna oricui, dar din grabă sau prea plini de poveri, uităm să vedem minunile din lucrurile simple care ne înconjoară.

Cadouri de Iepuraș

Nu știu exact de când a început povestea cu iepurașul care vine de Paște, dar oricum, a ieșit o strategie de marketing foarte bună. Dacă de Crăciun vine Moșu, de Paște vine Iepurașul și pentru că nu mai este mult până la această sărbătoare trebuie să ne gândim cui îi dăm ceva și cel important, ce.

Încă nu miroase foarte tare a sărbătoare dar nici mult nu mai este și mai bine ne gândim din timp la Cadourile de Paște. Dacă e musai, atunci cu plăcere. :)

Invizibil

Mi-am dorit de câteva ori să fiu invizibilă cu gândul să pătrund în încăperi fără să fiu simțită și să-i aud pe cei din jurul meu. Dar cu timpul am descoperit că poți să fii atât de invizibil totuși, așa în carne și oase. Că poți să treci pe lângă oameni, să mănânci cu ei, să bei cu ei, să dormi cu ei și totuși ... să fii invizibil ... ca și cum nu ai fi. Nu ești simțit, nu ești auzit, nu ești văzut. Nici urmă de prezența ta. Tu vezi tot, dar ei nu văd nimic. 

Când spui mi-e dor?

Eu spun rar pentru că și rar mi-e dor de cineva. Spun după mult timp, după ce nu îl văd și nu îl aud. Ce înseamnă mult timp? Atunci când începi să uiți, când abia îți mai poți imagina chipul, vocea. Când trăiești mai mult căutând amintiri decât trăind pur și simplu. Când ai vrea să retrăiești dar începi să uiți. Când nu îți mai ajungi din urmă amintirile. Totul se sterge ușor, dispare pe un tărâm prea departe.