Leapșa cu spumă

Mi se pare comic să scriu o leapșă despre bere, personaj feminin fiind. Și tocmai de aia o scriu.

Evident că am băut bere și e bună, uneori chiar foarte bună ar spune prietenii mei care cu siguranță ar fi fericiți că scriu despre chestia asta spumoasă din hamei și apă. Daniel a poftit primul la bere și ne-a invitat la un pahar de cinci grade.

1.     Vă place berea?

Merge. Nu e foarte alcoolizată, e bună vara, e bună când ți-e sete. Deci da, îmi place berea și unele reclame la bere J.

2.     Care este berea preferată?

Păi nu știu. Îmi place berea dar nu exagerez așa. Adică nu sunt din seria: în seara asta ies la o bere ca să am una preferată. Cei din jurul meu care fac asta preferă Tuborg. Deci cred că cel mai des din asta am băut. Acum sincer, nu prea fac diferențe între ele iar singura diferență pe care o sesizes e aia la mintea cocoșului: blondă sau brună.  

3.     Berea îngrasă?

Conform studiilor nu, pentru că nu are multe calorii. Deci am putea spune că e un mit ăsta cu berea care îngrașă. Cred că mai periculoasă e shaorma J

4.     Berea este sănătoasă?

Berea are în compoziția sa grupul de vitamine B, B2, B6, B9, B12, calciu, magneziu, potasiu, antioxidanți, fibre solubile luate de la cerealele folosite în procesul de fabricare, nu conține grăsimi (asta mergea și la pct. 3). Deci cum e?

Și apropo de asta nu am auzit pe niciun consumator fidel de bere să se plângă că-i este rău de la ea. Discuție auzită în autobuz: ”E nebun, mănâncă 2 mici și bea 25 de beri și a doua zi îi este rău și ne spune, băi cred că de la mici”. De aici înțelegem că e foarte sănătoasă.

5.     Berea este aliment?

Berea este bună oricum J

În mintea copiilor

Am petrecut zilele trecute cele mai frumoase două ore din toata săptămâna. M-am jucat. În urma unui proiect care a luat ființă la Onești, ”Haideți să schimbăm lumea”, s-a amenajat un spațiu de joacă pentru copiii de la secție de pediatrie de la Spitalul Municipal Onești. Fiecare a donat ce a putut, cât a putut, așa că un spațiu gol și liber a devenit un loc unde cei mici își consumă energia și uită de boală, pastile, branule.

Cei care s-au alăturat acestui proiect au decis ca două ore pe zi să meargă și să se joace cu cei mici.

Într-o zi obișnuită, că tot am zis eu că vreau anul ăsta zile obișnuite, una din zile nu era acoperită și am zis din senin mă duc eu. Nu știu cum mă voi descurca dar mă duc eu. Monica mi-a dat toate detaliile și la trei eram în fața spațiului de joacă.

A fost minunat! Am uitat pentru o clipă de lumea pe care o lăsasem la ușa spitalului, de problemele mele, de faptul că nu prea mai am loc de munca de vreo câteva ore și tot felul de alte griji și probleme.

Am colorat, am jucat popice, am desenat, m-au învățat jocul cu iepurașul, am jucat fotbal, nu te supăra frate, am făcut puzzle, am râs din toată inima și sincer. Am avut grijă de niște oameni mici dar care sunt mai oameni decât oricare om mare.

Nu se cunosc dar își împart culorile între ei, se ceartă dar se împacă și uită.

Zâmbesc sincer și spun dacă ceva nu le place, dacă au obosit, dacă s-au plictisit.

Sunt bolnavi dar nu ai crede o clipă asta la câtă energie au.

Nu știu dacă au trecut repede sau greu cele două ore dar pentru o clipă nu m-am mai gândit la mine ci la ei. Pentru o clipă am dat în mintea copiilor și mi-am consumat în cel mai frumos mod posibil energia. E drept că poate părea un pic obositor să vorbești cu toți, să le auzi țipetele, să te împarți pentru câți sunt, să te doară spatele de câte ori te-ai aplecat și ridicat după popice sau minge. Dar într-un final e doar bine.

Duminică o să fiu din nou acolo, pe unii am să îi revăd, pe alți nu și asta nu e de rău, chiar de bine, e semn că s-au făcut bine și sunt acasă, lângă părinții lor.

O altă zi obișnuită se va transforma într-una specială, pentru mine, pentru ei.

Și aștept cu drag să mai fac asta pentru că este un lucru bun pe care îl dau gratuit și nu e nimic mai frumos decât să aduci bucurie fără să vrei ceva în schimb.

Așa că dacă aveți ocazia să faceți voluntariat, orice, să nu ratați ocazia pentru că o să vă transformați cele mai obișnuite zile în cele mai frumoase zile.

Zile obișnuite

Și s-a lăsat o liniște ciudată și nici măcar nu știu dacă seamăna cu acea liniște care prevestește furtuna.

Mereu mi-am dorit multe, pe rând sau de-odată. Pe unele le-am primit, pe altele nu.

A trecut deja mai bine de jumătate din prima lună a anului 2013 și nici până acum nu mi-am făcut o listă cu lucrurile pe care mi le propun sau mi le doresc. Nu știu dacă vreau ceva anume și nici nu am vreun plan măreț pentru anul acesta. Într-un fel mă simt liberă și mai deschisă. Aștept să vină spre mine și ce îmi va plăcea voi păstra. Nu am un număr de cărți pe care să le citesc anul acest, vor fi doar câte voi putea. Nu mi-am propus să scriu în fiecare zi nu știu cât, ci se va întîmpla de câte ori pot și vreau și cu siguranță se va întâmpla când trebuie.

Nu vreau să mă îngraș sau să slăbesc ci doar să mă simt bine eu cu mine.

Nu vreau să îmi cumpăr ceva anume sau să merg pe  undeva anume. Se vor întâmpla ele cu siguranță.

Să nu mai fumez. Și cred că asta mi-am propus-o de multe ori și o dată, până într-o zi chiar mi-a ieșit. Dar acum voi fuma și probabil în ziua aia aparent obișnuită se va întâmpla ceva și voi spune pas. Poate anul ăsta, poate la anul, habar nu am dar nu am un termen anume, pentru că se va întâmpla când trebuie.

Să ... nu știu, sunt multe care la început de an încep cu ”să”: să mă-ndrăgostesc, să călătoresc, să cunosc pe cineva special, să mă rog, să-mi schimb locul de muncă, să învâț ceva nou și multe altele rătăcesc prin atâtea liste.

Eu am ieșit din schemă și ce va fi, va fi. Cu siguranță se vor întâmpla lucruri și bune și rele, pentru că nu le poți opri. Vor veni spre mine și vor pleca de la mine.

Cu siguranță în zilele potrivite îmi voi aduce aminte de dorințele mele și voi crede atunci că e potrivit acum să le creionez.

Vreau zile obișnuite pentru că de cele mai multe ori lucrurile cele mai frumoase sau cele mai urâte ți se întâmplă în zilele care încep ca unele obișnuite. Deci să fie cât mai multe zile obișnuite, indiferent de vor aduce bine sau rău.

Guest-post: Despre cărți și citit

Salutare, sunt Monica și, în limita timpului disponibil, scriu pe www.monichis.info . Când mi-a propus Otilia să scriu un guest-post pe blogul ei, trebuie să recunosc că am fost emoționată și m-am simțit măgulită, dar când a venit vorba de cărți, știam deja ce trebuie să spun.  Sunt o fana declarată cititului și prefer beletristica, literatura clasică și cea de specialitate – de voie sau de nevoie J .

Guest-post – Stereotipuri si mituri despre alcool

Pentru ca așa am învățat că marți e zi de guest-post, adică alți scriu la tine și tu la alții, Emil a scris frumos despre alcool, că tot a fost sezonul în care a curs râuri-râuri. Deci luați de vă veseliți

Salutare tuturor. Un oltean ratacit (virtual) prin Moldova va deranjeaza.  Olteanul se numeste Emil Calinescu si este triplu blogger. Scrie, in paralel, pe http://emilcalinescu.eu/, http://emilstudentulminune.wordpress.com/ si pe  http://minunat.eu/ . Si pentru ca tot sunt in vizita in Moldova, voi scrie despre …alcool. Nu la modul general. Asadar, stereotipuri si mituri despre alcool. Sa vedem:

1.     Moldovenii sunt cei mai betivi. Datele statistice nu ne ajuta, insa experientele personale par a fi de partea noastra. Si totusi, oltenii is cuminti cand vine vorba de dat la masea? Greu de crezut.

2.     Bauturile trebuiesc baute in ordinea tariei. Mitul este dat de faptul ca unele tarii, gen tuica stramoseasca, sunt un bun aperitiv. Alea le bei inainte de masa, iar apoi o dai pe vin. Tuica poate fi inlocuita cu votca. Dar nu e valabil cand bei bere. Care trebuie bauta musai INAINTE, altfel iti vine pe gat grav. Si s-ar putea sa incepi sa hranesti niste ratuste.

3.     O bere iti iese din organism dupa 45 de  minute, asa ca daca bei 15 minute o bere, apoi faci pauza 45 de minute, poti sa bei oricat ca nu te imbeti. No shit, deci poti sa bei 24 de beri, non-stop, doar facand pauza? Nu prea cred.

4.     Cea mai buna bere e cea nemteasca ori cea englezeasca. Prostie mai mare ca asta n-am auzit (mai ales partea a II-a). Englezii, ca si irlandezii, beau Berea CALDA (“la temperature camerei”) si fara spuma. Mai bine beau o cola decat asa ceva. Iar mai buna ca Berea nemteasca e cea belgiana. E adevarat, e mai scumpa. Nemtii sunt cei mai mari bautori de bere, dar doar din punct de vedere CANTITATIV. Si da, posibil sa fie din punct calitate-pret mai buna Berea la nemti.

5.     Berea se bea seara, inainte de culcare. Eu n-as recomanda asta, Berea are efect diuretic si s-ar putea sa trebuiasca sa te trezesti dupa o ora. Mai bine mai stai 1-2 ore s-o dai jos.

6.     Daca bei bere cu paiul te imbeti mai repede. O mare PROSTIE! Probabil chestia asta au testat-o niste pitipoance care nu bausera in viata lor alcool. Si cu atat mai mult bere. Si care ulterior au hranit instant ratustele.

7.     De ce, daca e facuta dupa aceeasi reteta, Berea are gust diferit in diverse tari? Ma mediocrilor, incredientul de baza la bere este … APA ! Daca pui apa din Romania sau apa din Germania, E ALTA BERE!

8.     Berea e pentru oamenii saraci, cei bogati beau wiski sau vinuri scumpe. Fals, daca vrei sa bei beri bune, dai o gramada de bani pe ele. E o chestie de gust. Ce-I drept, fitosii se lauda ca nu beau bere. Cica fac burtica.

9.     Daca amesteci bauturile in acelasi pahar e nasol, daca le bei insa separat, pe aceleasi, nu e acelasi lucru. De fapt efectul e cam acelasi. Exista bauturi tip cocktail, cu 3-4 bauturi in ele, care nu au INSTANT efectul ala prezis. Iar daca bei 10 tipuri de bauturi intr-o seara, fie si separate, tot la rate vei da intr-un final. Pe bune.

10.                       De revelion si de ziua mea trebuie musai sa beau. Este singurul stereotip pe care nu-l pot contrazice.

Salutari ALCOOLIZATE tuturor si HAI NOROC :)

p.s.: acum e rândul meu, de scris la el, guest-post despre, despre... suspans.... Manele :)