Când spui mi-e dor?

Eu spun rar pentru că și rar mi-e dor de cineva. Spun după mult timp, după ce nu îl văd și nu îl aud. Ce înseamnă mult timp? Atunci când începi să uiți, când abia îți mai poți imagina chipul, vocea. Când trăiești mai mult căutând amintiri decât trăind pur și simplu. Când ai vrea să retrăiești dar începi să uiți. Când nu îți mai ajungi din urmă amintirile. Totul se sterge ușor, dispare pe un tărâm prea departe.

Dacă ați da timpul înapoi

Deseori, în interviuri și povești despre și cu oameni, am auzit întrebarea: ”dacă ați da timpul înapoi, ați face toate lucrurile la fel?”

De cele mai multe ori am auzit că nu, nu ar schimba nimic, cu toate că deseori cărăm după noi regretele lucrurilor nefăcute sau a drumurilor nealese. Dar am învățat că e bine să ne împăcăm cu tot ce primim și cu tot ce ne este luat. Că nimic nu-i întâmplător și toate vin la momentul potrivit, dacă le e dat să vină. Mă gândesc că o dată cu vârsta vine acea liniște care te face să spui că nu ai schimba nimic și să fii mulțumit cu tot ce ai și cine ești.

Lectura de vineri

Că tot e început de weekend, o carte care se citește ușor și te deconectează, e tot ce avem nevoie. De asta îmi place Paulo Coelho, perfect pentru lectura de vineri. Relaxantă, plăcută, din care fiecare înțelege cât vrea să gândească.

M-am apucat de ”Manuscrisul găsit la Accra”. Au fugit repede cele 80 de pagini și până o termin să vă povestesc mai multe vă las câteva citate de care am prins mai drag. Oricum întreaga carte e ca un citat de care să prinzi drag și să îți aduci aminte când ai nevoie de o încurajare, o vorbă bună, un imbold.

Viață de cimitir

Poate că deseori te-ai întrebat cum o fi dincolo, pe lumea cealaltă? O fi mai bine, o fi mai rău? Ne mai văd, ne mai aud cei plecați dintre noi?

Ei bine, exact acest subiect al vieții și al morții a fost pus față în față pe scenă, într-o comedie, de Rodica Popescu Bitănescu. ”Viață de cimitir” este o piesă de teatru scrisă și regizată de Rodica Popescu Bitănescu. Este,  după cum ea însăși a spus despre piesă, ”este cel mai curajos și puternic text”, pentru că aduce în comedia tema morții.

Blogger partener SuperBlog

Iată că a venit din nou vremea bilanțului, un moment emoționant dar care te faci să scoți și acea răsuflare că e gata, ai reușit să termini și de data asta.

SuperBlog a fost primul concurs pe blog la care am participat și prin prisma căruia am cunoscut oameni minunați care nu doar scriu frumos ci sunt și niște oameni frumoși.

Pentru că a fost o experiență interesantă și plăcută m-am înscris și la Spring SuperBlog, prima ediție de primăvara din istoria SuperBlog.

Forme fără fond

Am citit ieri o știre care pe de-o parte m-a amuzat dar pe de altă m-a lăsat așa un pic speechless. Cam cât de dobitoc să fii să te pozezi lângă un lift cu o panglică tricoloră, ce urmează să fie tăiată? Ei, probabil destul de tare. 

Într-o cutie mare ... Parisul

Dacă toate drumurile s-ar deschide, dacă toate ar fi doar la un pas de mine ... l-aș alege pe cel spre Paris. Orașul boemilor, parfumurilor fine, poveștilor frumoase de dragoste, a bulevardelor luminate, a artei, a culturii, a eleganței, un oraș care încă mă așteaptă.