În orașul cu două bulevarde II

Deci exact când să mă apuc de scris despre cum nu e chiar așa rea viața în orașul cu două bulevarde, dacă el e hater, adică Emil și anume, intră pe facebook și mă întreabă dacă se poate lăuda. Îl las, că oricum, chiar dacă nu îl lăsam tot făcea ceva și îmi spunea. Pe scurt va merge la filme moca pe la cinematografele din București și va scrie despre ele pe blog. Și atunci îmi scapă: ”te invidiez că stai în București”. Ups!!!!! E din cauza lui. Și nu mai are rost să transcriu și răspunsul lui la replica mea cu invidiatul, care e și mai dureros. Ba, de fapt aș putea doar partea aia cu ”dacă ai sta în Craiova te-aș invidia.” (pentru necunoscători el e oltean :) )

Ei, da, poate că pentru asta îl invidiez pentru că la noi e un singur cinematograf și teatrul doar în vizită.

Și apropo de teatru, abia s-a întâmplat. Și anume luni, mai toată lumea a fost la teatru, la piesa ”Variațiuni enigmatice” cu Mircea Diaconu și Alexandru Repan iar marți toată lumea a vorbit despre asta. :)

În rest a nins, mult și iar circuli greu și te enervezi de cum ieși din casă. Mda, deci decât să mă mai enervez nu prea am ieșit din casă :) decât în cazuri în care nu aveam de ales. Și vecinii au fost cam liniștiți deci joia asta din orașul cu două bulevarde transmitem liniște :) și poate până data viitoare îmi trece și invidia.

Împotriva fericirii

Nu e vreun manifest al meu împotriva zâmbetelor sau vreo stare depresivă care mă face să declar asta ci un titlu de carte semnat de Eric G. Wilson care aduce un elogiu melancoliei. Cu toate că trăim vremuri în care suntem disperați să fim fericiți, cartea a devenit bestseller. Odată ce se vând atâtea cărți cu titluri motivaționale, atâtea calmante, somnifere și Prozac e clar că exact asta ne lipsește cel mai mult. Fericirea. Probabil de aici i-a venit ideea scriitorului de a face un studiu despre melancolie. Îndemnul lui este de a nu mai căuta cu orice preț fericirea pentru că melancolia uneori poate fi o sursă bună de inspirație, de introspecție, de creație. Pentru ai face pe cititori să înțeleagă mai bine alege câteva exemple de melancolici care tocmai datorită stărilor lor au reușit să facă lucruri extraordinare. Lista sa adună nume precum: Hemingway, Beethoven, Lincoln, Churchill, Jim Carey, van Gogh, Michelangelo, Fitzgerald, Andersen, Paul Gauguin, Victor Hugo, Franz Kafka, Sylvia Plath, Virginia Woolf, Lennon, Marcel Proust ș.a. Toți au avut momente, mai lungi sau mai scurte, de depresie, de singurătate, de grea acceptare că până la urmă ”cu fiecare nouă respirație, ne îndreptăm spre moarte”.

Autorul este de părere că ”fără melancolie, pământul probabil ar încremeni într-o stare fixă, la fel de previzibilă ca metalul. Doar cu ajutorul amărăciunii constante poate fi schimbată, poate fi însuflețită, împinsă spre noutate această lume muribundă”.

Cu toții ne dorim să fim fericiți și împliniți dar drumul până acolo înseamnă și frământări, și îndoieli, și tristețe. În locul creierelor amorțite de atâtea pastile și fraze din cărți care ne învață cum să atingem fericirea în zece pași ar trebui să ne acceptăm momentele noastre de neîmpăcare. Neîmpăcare cu noi, cu cei din jurul nostru, cu tot ce ne înconjoară.

Ar trebui să ne acceptăm tristețea așa cum ne acceptăm bucuria pentru că dacă vom privi doar spre soare, vom orbi.

Autorul precizează că nu vorbește despre cazurile de depresie profundă în care individul este împins spre suicid sau are nevoie de spitalizare ci de acea melancolie creativă.

E o carte care până la final te vindecă de obsesia fericirii cu orice preț. Te ajută, într-un fel sau altul, să te poți uita la tine în oglindă când ești trist și să spui din toată inima: ”Da sunt trist, azi nu sunt bine, azi nu arât bine, azi am multe îndoieli” și să ți se pară un act normal pe care îl accepți.

Ar trebui să ne bucurăm de cât a mai rămas din această vară din plin. Tocmai de aceea ar trebui să citim despre puterea prezentului. 

Sănătate cât ai zice 12

Închide ochii! Închipuie-ți că ești îmbrățișat de natură. Că o simți, că este parte din tine. E ca și cum ai fi întins pe iarba proaspătă, cu roua dimineții încă pe ea, ai sta întins și ai privi cerul albastru.

Cum ar fi să fii pe malul unui râu, să îl asculți cum curge lin sub umbra unei sălcii. Acea salcie bătrână cunoscută de mii de ani că este bună pentru alungarea durerilor de tot felul.

Dar dacă ai fi pe o alee plină cu migdali, arbori simbol al bunăstării și al sănătății, și ai atinge cu mâna florile acelea mici roz-albicioase.

Acum te plimbi pe o alee de mesteceni, înalți, zvelți, cu scoarța lor albă care reflectă lumina. Frumoșii mesteceni cunoscuți pentru proprietățile lor în tratarea stărilor de astenie și epuizare!

Nu, nu! Nu deschide ochii încă. Când spun tei la ce te gândești? Exact, la mirosul acela din serile de primăvară. La Eminescu, la Veronica Micle, la iubire. La toate astea te gândești și da, și la sănătate pentru că ajută în tulburările cardiace provocate de stres sau nervozitate.

Să nu uităm și de dulceața de coacăze negre a bunicii. Delicioasă, mai ales că aceste fructe miraculoase conțin foarte multe minerale și vitamine. Trebuie să îți aduci aminte de ea.

Magnoliile frumoase care ne fac să iubim primăvara. Ești în parcul în care tocmai au înflorit. Sunt frumoase și un izvor de sănătate, utilizate pentru refacerea florei microbiene intestinale.

Condimentele, ele dau savoare mâncării și nouă sănătatea. Acum simți gustul înțepător și tare al ghimbirului. Cândva era folosit și ca medicament împotriva ciumei, acum este utilizat pentru că favorizează reechilibrarea florei intestinale.

Socata nu ai cum să o uiți. E gustul copilăriei iar socul are atâtea proprietăți la fel ca urzica, de care ne era frică să nu ne piște, dar atât de bună pentru îmbunătățirea imunității.

Ce e mai frumos ca un apus care se reflectă în spicele coapte de orz. Știu, ai vrea să fii acolo pe câmp, să le culegi cu mâna ta pentru că sunt atât de bogate în proteine, vitamine și minerale.

Îți mai aduci aminte când te jucai cu ghinda falnicilor stejari care ne ajută în combaterea asteniei fizice și psihice? Inocente momente.

Cum ar fi chiar tu să fii arbole vieții, arborele falnic de ginko biloba. Încă din trecut semințele au fost utilizate în tratarea numeroaselor afecțiuni printre care și cancerul. Ajută la creșterea performanțelor intelectuale, în stări de suprasolicitare sau în stări depresive.

Exact, cu gândul că ești un ginko biloba deschide ochii.

Știu nu ești pe o alee cu tei sau mesteceni, nici în bucătăria bunicii de unde te înfrupți din dulceața de coacăze negre și magnoliile, of, încă nu au înflorit. Dar te poți simți așa, în fiecare zi și cu ochii deschiși dacă încerci suplimentul natural 12 plante, care le conține pe toate acestea. Da, știu și că există atâtea pastile dar acestea sunt doar din plante, e natura ”închisă” într-un recipient din care să te mai bucuri și tu. Suplimentul natural nu își propune să prevină sau să vindece cine știe ce boală dar te ajută la întărirea sistemului uminitar de care ai nevoie să ajungi și să te întorci cu bine de
la muncă în fiecare zi. :)

Viata in doi - guest-post scurt pe doi

Sunt Daniel Botea si va salut Natural, ca Aloe Vera. Otilia mi-a dat o tema duala si de viata in acelasi timp :)

Viata in doi: cat e bucurie, cat e compromis, cat merita, cat nu. 

E mai usor in doi pentru ca asa e sau pentru ca asa am fost invatati sa credem? Ce inseamna de fapt viata asta in doi? E sanatoasa viata in doi?

Ca sa incep optimist, sa spun ca doi este cifra mea preferata. De cand eram mic, fara sa stiu eu de Yin si Yang, de dualism si altele. Atat de mult mi-a placut incat este singura nota pe care n-am luat-o niciodata la scoala, liceu sau facultate :)

In schimb imi place sa ma bucur cat doi de toate lucrurile frumoase din viata mea.

Deci, ca sa raspund la intrebarea Otiliei, la mine este bucurie :) Bine, acum depinde si din care parte privesti :) si sa n-ai pretentii de 100% :))

Compromisuri sunt in fiecare azi, in orice domeniu, dar depinde de fiecare sa nu faca si compromisuri compromitatoare.

Acum, ca sa fac o punere in context, mai am putin si aniversez 20 de ani de casatorie, asa ca eu zic ca merita :)

Otilia ma cunoaste putin si poate sa spuna ca sunt o fire sociabila. Eu n-as concepe viata de unul singur. Asa sunt eu, asa am vazut, asa cred ca este bine. Si mai bine este in 3 ... Nu va ganditi la prostii, ca eu vorbesc de copii.

Ce inseamna viata in doi depinde de partile componente. Daca unul este unu si jumate, il face pe celalalt subunitar. Unora le place, altora nu. Cel mai bine este in echilibru. Asta este concluzia la care am ajuns eu.

Adica eu cred ca asa este cel mai sanatos, ca sa raspund la ultima intrebare.

Banuiesc ca Otilia se refera la viata in doi si la gasirea sufletului pereche. Eu cred ca merita sa-ti cauti perechea. Nu garantez rezultatul, dar merita incercat. Se spune ca la batranete regreti mai mult ce n-ai facut in viata, decat ceea ce ai facut.

Si ca sa inchei in ton cu viata si cu firea mea vesela, sa va spun un banc :)

Ion si Maria casatoriti de n ani, ajunsi la o varsta respectabila. Moare Ion, ajunge in Rai si dupa cativa ani ajunge si Maria acolo.

- Ioane, ce bine ca te-am regasit, zice Maria.

La care Ion ii spune scurt:

- Stii ce, a fost vorba ca ... panca cand moartea ne va desparti :))

Spor dublu!

P.S. Na ca ti-l trimit la ora 22 :)

Guest-post: De ce să nu te apuci de fumat

 Deși fumător, din dorința de a se lăsa, l-a lovit inspirația și a ieșit acest guest-post. :)

Salutare, sunt Amon și sunt de găsit pe http://simpluinculori.wordpress.com/ :). Astăzi, în vizită :), m-am gândit să scriu de ce să nu te apuci de fumat. Știu că sună cam idiot articolul, mai ales că vine din partea unui om care fumează din anul lui 2005 dar după lupte seculare, după nopți nedormite și multe cele, am decis că e musai să mă las de țigară. Să o las, să o arunc și gata. Pur și simplu. Dar asta nu se va întâmpla acuma, ci de la 1 martie 2013 și știu că nu mă credeți, dar…. am să vă demonstrez asta. Până la urmă, eu vouă nu am ce să vă demonstrez. Trebuie să țină doar de mine.

Așa că, câteva sfaturi bune să nu te apuci de fumat. Eu doar îți zic și poate așa îți intră în cap.

Zic din start. Țigara nu aduce nici măcar un amărat de beneficiu.

1. Țigara conține cel puțin 60 de substanțe cancerigene. Ascultă bine și uită-te în jur. Poți să te duci la spital să întrebi un doctor.

2. Ți se îngălbenesc degetele cu care fumezi – asta în timp, dar se îngălbenesc. Așa și-a dat tata seama că fumez. Faza a fost așa, undeva acum 5-6 ani. Tata : Andrei, dar tu fumezi? Eu : Nu tată, cum să fumez? Tata : Băi, tu crezi că eu nu am fumat la viața mea? Tu crezi că nu m-am prins după culoarea degetelor? Și am rămas așa.

3. Nicotina provoacă dependență. Sunt mulți care zic că ei nu au nici o treabă cu dependența. Într-adevăr, știu doar o persoană care poate să fumeze 10 pachete de țigări în 2 zile, că după, stă lejer o lună fără să pună țigara în gură.  Dar este doar un caz. Nicotina provoacă dependență fizică și psihică.

4. Fumul de țigară conține cianuri. Nu știți ce este o cianură? Cianura era folosită în WW2, dacă vă aduceți aminte. Nu știți la ce? Vă invit să citiți despre cianură. Cianurile din fumul de țigară sunt în cantități moderate, dar asta nu înseamnă că nu au efect nociv. Inflamează căile respiratorii.

5. Rezistența fizică. Când nu erai fumător, alergai fără nici o problemă, așa este? Acum, după un timp, realizezi că alergi puțin și ai senzația că îți dai duhul nu? Realizezi asta, nu-i așa?

6. Cost ridicat per pachet. Un pachet de țigări decent costă undeva la 13-14 lei. Când m-am apucat eu, era undeva la 4 lei și ceva, nu e bai. Zic decent, că nah, nu poți fuma chiar mahorcă Ronson, Army, More etc. că mori cu zile. Dacă stai și te gândești la cât de mult costă un pachet de țigări, ajungi la : cu 14 lei, pot să-mi cumpăr ceva de mâncare. 2-3 kile de cartofi, câteva ouă, un sul de brânză topită și câțiva cabanoși sau crenvuști. Acum după ce ți-am zis, la ce concluzie ajungi? Merită să dai 14 lei pe un pachet de țigări? Te mai întreb de 1000 de ori dacă vrei. Răspunsul meu : nu, nu merită.

7. Dacă nu fumezi, ai mai mulți bani.

Nu te îmbogățești, stai liniștit. Dar ai să vezi, surprinzător chiar, că atunci când ai să ieși cu Ileana sau cu prietenii tăi cocalari, că ai mai mulți bani. Nu va mai trebui să te gândești și la țigări. De exemplu, ai 2o de lei. Din 20 de lei poți să-ți cumperi 4 cafele când ieși cu Ileana sau cu Matilda. Dacă mai cumperi și țigări, rămâi cu bani de o cafea. E ușor să-ți faci niște calcule.

8. Faci rău cocalarului de lângă tine.

Chiar dacă merită să moară sau să crape rânza-n el, el totuși are drept la viață și să fie sănătos. Nu este obligat să respire fumul filtrat prin plămânii tăi coxați.

9. Poveștile cum că unii au trăit 70 de ani fumând…..

Alea sunt cazuri aparte. Tu, nu ai să trăiești 70 de ani cu țigara-n bot, te asigur. Vremurile sunt altele, nu mai trăiești în condițiile de acum ceva vreme, așa cum trăiau bunicii și părinții tăi. Ăia mâncau sănătos 100%, iar o parte din efectele nocive ale țigării erau eliminate. Tu mănânci la KFC, MC și toate dughenele fast-food de la colțul blocului.

10. Țigara te conduce pe tine?

Nu, nu te conduce.

Astea sunt sfaturile mele. Alții vor da și altele, dar eu mă rezum doar la atât. Sper că am zis ceva care să te facă să înțelegi că țigara este o PROSTIE.

Nu te apuca de fumat. Țigara nu te face șmecher. Poate toate puțoaicele de vârsta ta, sunt în limbă după tine, că ești fumător, că ești șmecher că fumezi, dar mai târziu, majoritatea puțoaicelor vor pleca. Tu vei rămâne cu domn patron în brațe și țigara-n gură. Asta este valabil și pentru tine domnișoară :).