De-a lungul timpului ţara noastră a fost sursă de inspiraţie pentru mulţi scriitori atât români cât şi străini. Citind operele lor putem afla detalii importante despre diverse aşezări, putem descoperi secrete bine păstrate de timp, putem descoperi legende şi mituri şi ne putem schiţa în minte România de atunci aşa cum penelul marilor scriitori au descoperit-o.
Precum aventurierii Cireşari putem şi noi să o luăm pe drumurile ţării cu cărţile sub braţ pentru un pic de aventură. Ce tânăr nu l-a citit măcar o dată pe Jules Verne, celebru scriitor francez, precursor al literaturii science-fiction care a îmbinat descrierea cu aventura şi chiar cu sentimentele profund umane?
Marele romancier a trezit interesul pentru ştiinţă şi operele sale au fost sursă de inspiraţie pentru mulţi oameni de seamă precum K.E Tiolkovski (unul dintre fondatorii astronauticii) sau Hermann Oberth.
Astăzi J. Verne poate trezi interesul pentru aventură şi ei bine în amintirea vremurilor când cărţile scrise în genul romancierului francez te fascinau o poţi lua pe urmele acestuia chiar până la Castelul din Carpaţi sau spre Frumoasa Dunăre galbenă.
Patru din romanele sale evocă România: Keraban încăpăţânatul (1882), Claudius Bombarnac (1891), Castelul din Carpaţi (1892), Frumoasa Dunăre galbenă (1901). Aceste romane trezesc acea stare perpetuă de a descoperi mereu ceva nou, de a face o escapadă de neuitat.
Pe urmele surselor
Deşi s-a vehiculat mult ipoteza că Jules Verne a vizitat România, nu există nici o dovadă certă. Doi cercetători români ai biografiei lui Verne, Simion Săveanu şi Ion Hobana, aduc argumente pertinente despre o altă foarte probabilă sursă. Este vorba despre Luiza Muller din Homorod cu care ar fi avut strânse legături.
La îndemnul acesteia ar fi făcut o călătorie incognito cu o navă pe Dunăre până la Giurgiu apoi cu trenul la Bucureşti şi apoi la Braşov şi în final la Homorod. Cu această ocazie ar fi cutreierat prin regiune mai multe săptămâni şi ar fi vizitat Castelul Colţ care a devenit sursă de inspiraţie pentru romanul Castelul din Carpaţi.
Unele denumiri de locuri sau personaje ar confirma faptul că J. Verne a trecut şi a stat prin Homorod şi împrejurimi.
Personajul Hermod, decriptat ca Homorod, dascălul din Castelul din Carpaţi, poate fi tătăl Luizei, învăţător în Homorod. Dealul Orgall din acelaşi roman, decriptat de cercetători drept Gorgan poate fi Dealul Gorganului din apropiere de satul Viscri. Patak, decriptat drept Pârâu, poate proveni de la denumirea satului Părău, tot în apropiere de Viscri.
Zinka Klork din romanul Claudius Bombarnac, modistă la Bucureşti, Paris şi Beijing poate fi prototipul Luizei Muller, modistă la rândul ei în adolescenţă.
Urmând traseul Rupea-Viscri-Homorod-Rupea puteţi vizita posibilele locuri de unde au putut izvorî sursele de inspiraţie pentru unele din romanele lui J. Verne.
Pe urmele personajelor
Pe traseul Negru Vodă – Cobadin – Medgidia – Babadag –Tulcea – Plauru putem da de urmele personajelor din romanul Keraban încăpăţânatul. În roman J. Verne prezintă drumul aventuros de-a lungul ţărmurilor Mării Negre.
Traseele personajelor lui Verne oferă descrieri ale zonelor prin care au trecut, expuneri care zugrăvesc România din acea vreme. Astfel apare zugrăvit Sibiul ca „unul dintre cele mai de seamă târguşoare ale Transilvaniei”, frumoasele Cheii ale Turzii, Medgidia „oraş nou-nouţ”, Tulcea, Orşova, Lupeni, ş.a.
Este mai mult decât interesant să vezi ce din poveştile de altă dată mai găseşti în locurile prin care Jules Verne şi personajele sale au trecut.
Prin urmare călătorie plăcută spre descoperirea aventurilor scriitorului francez!
Postări
