Un produs Blogger.

Castele de nisip

miercuri, 20 februarie 2013




Îmi place nisipul, poate pentru că îmi place și Cartea de Nisip și mereu îmi vin în minte cuvintele, ”cartea e precum nisipul, nu are început și nici sfârșit”.
Îmi place să-l văd cum curge printre degete, cum curge în clepsidră, să-l simt cum arde vara, să-l simt rece după fiecare picătură de ploaie.

Nisipul e frumos, dar efemer. Castele de nisip devin repede ruine, tot ce însemni pe nisip devine repede amintire, nisipul curge precum timpul. Nisipul e și nu e.
Nu poți constru nimic doar din nisip. Și-uneori și-n viață clădim doar castele din nisip. Și-uneori întreaga viața e doar un castel de nisip.

Dar nu ne oprim. Și mereu o luăm de la capăt și mai construim chiar dacă știm după fiecare sfârșit de zi că nisipul doar curge, nu rămâne nimic în urma lui. Îl atingem și ne atinge dar e doar un fir subțire. 

Ne place să cumpărăm haine


În general ne place să cumpărăm iar știri despre cât și ce cumpărăm, găsim ușor. Sunt statistici, studii, tabele, care arată că atunci când intrăm într-un magazin uităm că sacul are fund.

Același lucru este valabil și în cazul hainelor. Piața românească de îmbrăcăminte este evaluată la aproximativ două miliarde de euro iar până în 2020 va crește de peste două ori. Sunt date pe care le-am găsim la o simplă căutare pe internet.
Deci oricum ar fi, să arătam bine. E drept că unii nici așa nu reușesc dar asta este altă discuție J
La bani aruncați pe alte lucruri mai îmi vine să comentez dar la cei care se duc pe cărți, parfumuri și haine, mă abțin, că pentru astfel de cumpărături mi-ar plăcea și mie să am cât mai mulți.

Acum, fie că ieși din casă, fie că nu, găsești o ispită și pe internet, pentru că sunt site-uri de orice fel, ca să nu mai spunem de haine.
Așa este de exemplu site-ul divadress.ro unde găsești rochii de seară, rochii de club, lenjerie intimă, costume de baie. Cum să te abții? Pentru că mereu ai nevoie de câte ceva, nu? J


Sentimentul unui sfârșit





”Ce știm despre viață – eu care trăisem atât de prudent? Care nici nu câștigasem, nici nu pierdusem, ci pur și simplu lăsasem viața să mi se-ntâmple? Care avusesem ambiții obișnuite și mă acomodasem mult prea repede cu neîmplinirea lor? Care evitam să fiu rănit și numeam asta instinct de supraviețuire? Care-mi plăteam facturile și rămâneam în relații bune cu toată lumea atât  cât era cu putință; pentru care extazul și disperarea au devenit în scurtă vreme doar cuvinte citite cândva în romane?” Se întreabă Tony Webster, personajul lui Julian Barnes,spre sfârșitul cărții. O carte, care de la început și până la sfârșit are imprimată, sentimentul unui sfârșit, fie el că este al iubirii, al adolescenței, al inocenței, al prieteniilor, al căsătoriilor sau pur și simplu al vieții.

Cartea lui Julian Barnes este despre viață, acea viață pur și simplu, în care nu știi niciodată ce se poate întâmpla mâine sau cum dintr-o dată ia o altă întorsătură. Și la un moment dat te resemnezi, căci o dată cu vârsta vine și înțelegerea, pentru că, nu-i așa, ”nu e treaba vieții să te răsplătească pentru merite.”

Nu îți mai clocotește sângele prin venele, îți dai seama că ai aruncat prea multe cuvinte de-aiurea și fără rost, că drumurile nu duc chiar unde vrei sau unele care păreau strălucitoare se termină brusc într-un întuneric greu de înțeles.

Cartea începe cu amintirile lui Tony din timpul școlii, prietenii săi de atunci și iubirea pentru Veronica, ce își va pune cumva amprenta asupra vieții sale și ne va face să credem încă o dată că, undeva, cumva, în viața asta, ne vom mai reîntâlni cu cei care au ieșit pe ușa din spate din viețile noastre.

După o viață liniștită și un divorț la fel, aflat la a doua tinerețe, Tony Webster, este nevoit să se reîntâlnească cu trecutul și să pună la cap la cap anumite amintiri după ce află de sinuciderea fostului său prieten Adrian.

Cartea parcă curge, este scrisă într-un limbaj simplu și dacă stai să te gândești bine, nu citești nimic nou. Viața pură nu e nimic nou pentru nimeni. Asta facem și noi zi de zi. Doar că ”aruncă” cuvintele exact când trebuie, pe pagina care trebuia. Uite, de exemplu asta: ”whisky-ul am descoperit limpezește bine gândurile. Și micșorează durerea. Și mai are o virtute: te îmbată sau dacă bei suficient, te îmbată criță”. Cu siguranță ai auzit asta, dacă nu ți s-a întâmplat asta dar nu te-ai fi gândit că poate fi spus atât de simplu, dar atât de bine.

Pentru o lectură plăcută, relaxată despre viață și drumurile sale, este alegerea potrivită.

Dacă îți plac lecturile motivaționale poți încerca cartea Supă de pui pentru suflet. Se recomandă seara în loc de cină. 


 

O Campanie Salvati Copiii

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Campanie ShoeBox

ShoeBox.ro - Cadoul din cutia de pantofi. Participa si tu!

Cele mai citite