Apreciem
după ce nu mai avem. Și culmea tot timpul învățăm asta pe pielea noastră. Ni
s-a întâmplat cu oameni dragi pe care mai întâi i-am pierdut și apoi apreciat,
cu lucruri pe care le-am văzut importante când nu le-am mai avut și inclusiv cu
sănătatea noastră.
Întâi am neglijat-o, am trăit haotic, am mâncat pe apucate,
am dormit bine când ne-am adus aminte și abia apoi ne-am dat seama că totul e
legat cu un fir de ață. E exact ca atunci când suntem tineri și nu credem că
vom îmbătrâni vreodată. Când ești sănăntos nu crezi că vei ajunge vreodată
bolnav și vei fi nevoi să îți schimbi stilul de viață.
Să
vă povestesc un pic dintr-o zi din viața mea. Primul lucrul pe care îl făceam
când mă trezeam era să beau cafeaua. Mai mult cu ochii închiși, apoi să fumez
și să plec la serviciu. Parcă era și aia cu micul-dejun cea mai importantă masă
dar îmi scăpa întotdeauna. La serviciu mâncam de toate și pe apucate. Covrigi,
napolitate, biscuiți, chipsuri, fast-food-uri și da inclusiv shaorma aia cu de
toate. Apoi alergătura de colo-colo și multă cola. Atât de multă că uneori
uitam și ce gust are apa. Iar seara perfectă se termina cu o porție bună de
cartofi prăjiți.
Și
acum din zilele noastre. Scriam și ieri pe blog de faptul că am ajuns la
Urgențe că am o problemă cu fierea. Nu știu de la ce, sau poate cumva ghicesc,
dar dintr-o dată s-a gândit să nu mai funcționeze normal. Așa că shaorma aia cu de toate brusc nu a mai fost suportată de
fierea mea și mi s-a făcut rău. Rău de tot, de nu mai puteam mânca nimic și nici
ridica din pat.
Iar
doctorii mi-au spus simplu: regim și pastile. Regim? Adică ce e ăla? Ce se
mănâncă la regim?
Îmi
plac, și mai vorbesc la prezent, că deși nu le mai mănânc încă îmi plac, toate
lucrurile nesănătoare. Toată mâncarea aia bună dar care cade greu. Iar regim
însemnă fără cartofi prăjiți, fără cafea, fără țigări, fără ronțăieli în timpul
filmului sau când stau la laptop, fără ciocolată, fără alune, fără multe altele
care îmi plăceau.
Trei
zile am mâncat numai piept de pui fiert pentru că nici măcar nu puteam să îmi
închipui ce înseamnă mâncarea asta mai sănătoasă. Adică din ce să îmi fac
salată? Pe lângă salată să mai pun și ce? Dacă nu aș fi avut o colegă de muncă
cu un astfel de stil de viață cu siguranță în articolul ăsta era și mai multă
disperare.
Și
am învățat că se poate mânca bine și sănătos. Că sunt o mie de feluri de a
combina salata și să iasă delicioasă. Că supa cremă de legume nu e chiar așa de
rea pe cât mi-o închipuiam, că și ceaiul este bun și suc nu înseamnă doar cola.
Acum
mă înteresează și pe mine storcătoarele de fructe, tigăile deștepte, articolele
despre regimuri și sănătate.
Habar
nu aveam că sunt oferte la astfel de produse, că nu mă interesau, și că au
ajuns atât de departe încât există acum storcătoare prin presare la rece.
Eu
aveam o chestie aruncată în fundul unui dulap, din aia mică de învârți
portocala manual.
E mai simplă o viață nesănătoasă și mai ieftină
fie vorba între noi.
Dar
unii se îmbolnăvesc și trebuie să schimbe povestea asta. Așa că nu îi mai spun
regim că sună auster ci mod de viață. Acum mănânc dimineață, la prânz și seara.
Și nu orice. Acum citesc etichetele de o mie de ori. Acum beau suc natural de
grefe și ceai de sunătoare.
Încă
nu mă pasionează povestea asta. Mă simt doar bine și mă bucur. Încă nu îmi
place. E doar un mod de viață sănătos... de nevoie. Dar dacă e musai, cu
plăcere.
Îi apreciez pe cei care doar dintr-o voință proprie aleg un stil de viață
sănătos. Noi restul, abia după ce o luăm peste ochi.
Mă
voi învăța și când voi simți că sunt mult mai sănătoasă, că mă simt mult mai
bine și când mă ridic de la masă nu mai simt că pocnesc o să știu că o viață
sănătoasă e o alegere sănătoasă.
Articol
scris pentru SuperBlog 2013.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu