Lupta cu ANRP-ul pentru despăgubiri. O luptă care poate fi câștigată

Istoria am putea spune că are trei părți. Una frumoasă, una urâtă și una despre care nimeni, sau prea puțini, vor să vorbească. Istoria adevarată, în schimb, o aflăm de la oameni. Oameni care au trăit-o, oameni cărora li s-a schimbat viața, oameni care i-au simțit dreptățile sau nedreptățile. Din istoria românilor putem să ne amintim, referitor la părțile mai puțin frumoase și la oameni cărora li s-a schimbat viață, când țara noastră a pierdut teritorii naționale. 

Anul acesta fii tu Mos-Crăciun

Am mai scris aici pe blog despre faptul ca nu ne nastem egali. Ca nu toti primim dreptul la a avea aceleasi sperante si vise. Copii care viseaza putin pentru ca putin au primit toata viata. La ei ne-am gandit si noi. Impreuna cu colegii mei de la Radio si cu o asociatie din Onesti, Onestin, ne-am gandit sa demaram campania ”Anul acesta fii tu Mos-Craciun” prin care sa strangem diverse produse pentru copii de la casutele din cadrul Centrului de Servicii Sociale Alexandra. Desi copii astia traiesc printre noi zi de zi, macar de sarbatori sa ne facem timp si sa le intindem o mana de ajutor. Sunt tot copii, fiinte cu suflet, ca noi toti, iar sa le aducem un zambet si un cadou de Craciun este cel mai frumos lucru. Un lucru mic poate pentru noi, dar sigur mare si important pentru ei. Donatiile se strang pana pe 20 decembrie. Asadar daca esti din Onesti sau din apropiere si crezi ca poti dona ceva noi te asteptam cu drag si bratele deschise. Donatiile se fac la sediul nostru de la Hotel Trotus, etaj 8, la Biblioteca Municipala ”Radu Rosetti” sau la sediul Onestin, bulevardul Republicii, nr. 43.

De sărbători...

Nu mai e cum a fost odată, dar tot mai miroare a brad și a portocale. Nu mai e atâta inocență dar a mai rămas atâta speranță. Nu mai e Moș-Crăciun dar mai sunt amintirile și desenele pe care le puneam în geam. E miros de sărbătoare și Crăciun. Deși s-au schimbat multe de când eram mică și totul pare că aparține unui timp atât de îndepărtat, tot Crăciun e. Un moment în care amintirile cele mai dragi din trecut renasc și mă fac să mă simt mai bucuroasă, mai încrezătoare, copil, inocent, fără griji, fără doruri, fără probleme. E o clipă și atât.

Nu ne naștem egali

E clar, tot mai clar în fiecare zi, pentru fiecare. Nu ne naștem egali. Nu primi toți aceleași lucruri la naștere. Unii au mai puțin noroc. Fără nici un motiv anume. Pur și simplu. Unii primesc puțin și învață să se mulțumească cu orice și cât de puțină atenție. Nu e corect? Dar până la urmă, ce e corect?

Viața nu mai e doar un joc de copii

Am crescut. Și simt asta în fiecare zi. Și în suflet și pe chip. În fiecare dimineață îmi văd cearcănele și ochii obosiții care nu mai strălucesc oricum dacă nu am dormit bine. Printre firele de păr negru de câte ori mă pieptăn văd firele albe cum își fac loc. Ridul de pe frunte devine tot mai adânc și îl văd mereu, mereu. 

La răsărit de Eden

Una dintre capodoperele secolului XX, un roman bun, cu intrigă bine cusută, de altfel, după cum a spus și autorul, singura carte pe care a scris-o vreodată. Este vorba de romanul ”La răsărit de Eden” de John Steinbeck, câștigător al premiului Nobel pentru literatură în anul 1962. Cartea reconstruiește povestea biblică a lui Cain și Abel. În cele peste 600 de pagini povestește viața familiei Trask.