”Draga
noastră, încă nu ai cunoscut lumea de afară, dar eu și tatăl tău te așteptăm cu
multă dragoste. Astăzi te-am văzut, erai fericită, te jucai și ți-am auzit emoționați
bătăile inimii. Încă nu știi nimic din ce vei găsi în lumea în care te
pregătești să apari și pentru o perioadă eu și tatăl tău îți vom face
cunoștință cu ea, va veni și rândul tău să o descoperi singură, îi vei cunoaște
și pe alții care îți vor arăta unele drumuri. Vei vedea tu dacă le vei urma sau
nu.
Încă
nu știi ce e binele, răul, frumosul, urâtul, bucuria, lacrimile ... le vei
cunoaște pe rând. Să nu te grăbești, te vei întâlni cu toate.
Nu
am vrea niciodată să îți spunem ce să faci, am vrea să te învățăm să poți
hotărâ singură. Oricum, orice vei alege, nu trebuie să ne placă nouă, trebuie
să te facă pe tine fericită. Ușor, ușor, vei descoperi și ce e aia fericirea.
Ne dorim să nu cunoști cealaltă față a fericirii, tristețea, dar să știi că doar
așa vei crește și te vei cunoaște mai bine. Încearcă, când îți este greu, să
îți aduci aminte că timpul curge, nu se va opri când ai probleme, crede cu
tărie și într-o zi de mâine mai bună.
Cu
siguranță va veni și ziua când te vei întreba care e scopul tău, care e drumul
tău. Noi îți spunem să greșești și să încerci până crezi tu că îți este bine.
Acolo abia să te oprești. O, vei da de multe uși închise! Să nu te sperii și să
nu fugi repede spre noi. Te vom trimite înapoi spunându-ți: nu renunța și crede în tine pentru că degeaba
credem noi sau cei din jurul tău, dacă nu crezi tu!
Într-o
zi te vei îndrăgosti. Și vei crede că e iubirea vieții tale. Într-o altă zi vei
veni din nou îndrăgostită acasă și vei crede la fel. Se întâmplă. Toți am iubit
și într-o zi, aparent obișnuită, s-a terminat. Nu te putem asigura că vei fi
scutită de asta. Dar te putem asigura că va trece. Toți suferim din dragoste.
Îți va fi bine într-un final, ai să vezi.
Da, ne
vom face griji dacă suferi. Ba chiar vom suferi și noi lângă tine. Dar sunt
lucruri pe care doar timpul ți le va vindeca. Când crești vei învăța să ai și
răbdare.
Vei
crește, vei pleca de lângă noi. Știm că îți va fi bine, că ăsta e mersul firesc
chiar dacă ne va fi dor de tine. Am vrea când pleci de acasă, în bagaje, să iei
ce te-am învățat și să știi că noi mereu te vom aștepta. Tot timpul pentru tine
vom fi aici.
Să
citești, să îți fie sete să descoperi lumea. Să nu te sfiești să cunoști oameni
și poveștile lor. Încearcă de la fiecare să înveți ceva.
Înclină-te
în fața oamenilor deștepți! Respectă-i pe toți din jurul tău, ferește-te de
etichete. Toți sunt oameni!
Să
îți păstrezi sufletul de copil, să nu uiți să te mai joci din când în când și
niciodată să nu mergi încruntată pe stradă!
Fii
deschisă către tot ce vine spre tine și fă din lumea în care ai venit, locul
cel mai minunat de trăit!”
Aceasta
poate fi scrisoarea către o fetiță fericită care se va naște într-o familie
unde va crește frumos. Dar, din păcate, nu toți copii primesc înainte de a se
naște astfel de scrisori și nu ajung în familii care îi cresc fără etichete.
Realitatea
în cifre e alta. Conform datelor, 38% dintre părinții din România recunosc
abuzul fizic asupra copiilor în familie, 63% dintre copii afirmă că sunt bătuți
acasă de către părinții lor, 20% dintre părinți apreciază pozitiv bătaia ca
mijloc de educație a copilului.
E
atât de trist și în același timp îngrijorător că în anul 2013, copiii mai sunt
crescuți cu pumnul și în țipete și mai sunt părinți care cred în povestea cu
”bătaia e ruptă din rai”. Eu nu am văzut încă îngeri cu ochii vineți, așa că
povestea asta cu raiul și bătaia nu o cred deloc.
Și
anul acesta cei de la Salvați Copiii au lansat o campanie socială
pentru a combate violența împotriva copiilor: ”Copii fără etichete”.
Nu
există copii buni sau răi, deștepți sau proști, frumoși sau urâți. Există doar
copii! Oamenii nu se etichetează, oamenii nu se împart în categorii. Alea sunt lucruri!
”Etichetele
din copilărie prind viață în adulți. Dezlipește eticheta! Copiii crescuți fără
etichete se fac Oameni Mari”.
Un comentariu:
Multumim pentru implicare:)
Trimiteți un comentariu