În
fiecare zi trecem de la gânduri bune la gânduri rele. Ne încearcă și astea
chiar dacă le refuzăm. Ne trezim
optimiști. Ne bem cafeaua și ne gândim oare ce ne așteaptă? Uneori ne stricăm
ziua de cum ieșim pe ușă. Ne împiedicăm și ne zgâriem papucii abia cumpărați.
Am uitat ceva și nu ne mai întoarcem că aduce ghinion. Apoi într-un alt moment,
se șterg toate. Vedem ceva, aflăm ceva, ne întâlnim cu cineva și râdem.
Uităm.
Sunt
uneori aceleași gânduri care ne chinuie. Aceleași gânduri care ne ridică și ne
trântesc de pământ. De exemplu, îmi place meseria pe care o am dar banii prea
puțini mă fac să mă întreb: pe bune,
chiar îmi place? Apoi aud de oameni mai încercați de viață sau de evenimente
frumoase și nu-mi rămân în cap decât gândurile bune. Și adorm așa, cu gândul împăcat că am ales bine.
Sunt
alte momente în care pleci binedispus de acasă. Și sunt unii care îți trântesc
câteva replici parcă ar trânti uși. Și te întuneci și tu.
Sunt
atâtea stări pe care le încercăm zi de zi. Fiecare zi e o viață de om în
miniatură.
Încercăm,
acceptăm, refuzăm, luăm decizii, uităm, ne certăm, ne reamintim, iubim, urâm,
ne certăm, ne împăcăm, ne reorientăm, ne întristăm, ne bucurăm ... pe toate le gândim
și simțim într-o singură zi. Același om, același creier, același suflet. Suntem complexi sau doar complicați.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu