Oraşul din adâncuri – Salina Târgu-Ocna

Moldova este cunoscută prin meleagurile ei pitoreşti, prin locurile minunate şi oamenii ospitalieri şi prin adâncurile bogate în zăcăminte naturale căci chiar prin inima ei, urmând cursul Trotuşului, trece drumul sării. Târgu-Ocna este oraşul care ascunde de secole, în adâncuri, un alt oraş: oraşul alb, de sare.



Accesul spre salină se poate face pe calea ferată Adjud-Ciceu sau cu maşina pe drumul naţional 12A, prin municipiul Oneşti. Începuturile exploatării sării în această zonă se pierd în negura vremii, prima mărturie scrisă datând din a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata a 2000 oca de sare pentru construcţia unui pod de piatră lângă localitatea Căiuţi. Şi Ştefan cel Mare în jurul anului 1502 a cerut de la salina de pe valea Trotuşului, câte o sută şi cinzeci de dropi de sare.
În veacul al XVII-lea călătorul străin Pietro Deodato preciza că „în acest ţinut se găsesc saline, de unde se scoate sarea în cantităţi aşa de mari, încât se trimite în toată ţara Moldovei, Rusia, în alte ţări, transportându-se pe Dunăre, pe Marea Neagră până la Constantinopol.
Mărturie despre existenţa din cele mai vechi timpuri a salinei din Târgu-Ocna stau şi consemnările lui Dimitrie Cantemir din „Descrierea Moldovei”: „Nu departe de Târgul Trotuşului – sunt saline foarte avute pe care locuitorii le numesc ocne. Din aceste saline niciodată nu iau finit măcar deşi lucrează întrânsele multe sute de oameni.”
Într-adevăr nu a luat finit şi astăzi salina din Târgu-Ocna este puntea de sănătate dintre trecut şi prezent.
Sarea era foarte importantă pe vremuri, era şi o metodă de plată, de aici si denumirea de salariu. Sarea este importantă şi astăzi şi iată că este atât de aproape de noi.
Exploatarea sării a trecut şi ea de-a lungul timpului prin transformări şi modernizări. Până în anul 1870 exploatarea sării s-a realizat în camere sub formă de clopot cu diametrul la vatră între 35 m-85 m şi înălţimi de 30 m-61 m.
În perioada 1870-1968 exploatarea sării s-a făcut în camere trapezoidale cu deschidere de 35 m şi înălţimi de 90 m (mina Moldova Veche) şi 60 m (mina Moldova Nouă). Începând cu anul 1967 exploatarea sării se realizează prin metoda: camere mici şi pilieri pătraţi.
În prezent desprinderea sării din masiv se realizează printr-o tehnologie de lucru similară cu cea aplicată pe plan mondial.
Dincolo de bogăţia sării oferită de adâncuri, salina reprezintă astăzi şi un loc inedit în care iei o gură de sănatate dar îţi petreci frumos timpul liber.
Astfel poţi vizita Muzeul Sării, Biserica ortodoxă Sfânta Varvara, îţi poţi petrece timpul pe terenurile de sport (baschet, minifotbal, tenis de câmp, tenis de masă), la spaţii de joacă pentru copii, la lacul cu apă sărată şi cascadă, pe spaţiul pentru gimnastică, la terasă şi pentru a lua acasă o urmă din oraşul din adâncuri poţi trece pe la magazinul de suveniruri.



Biserica ortodoxă „Sfânta Varvara”
Sfânta Varvara este ocrotitoarea minerilor şi Biserica este ctitoria celor ce muncesc în mină. A fost săpată îm sare la adâncimea de 240 de m, în anul 1992. Aplicele, marele candelabru care asigură iluminarea întregii biserici, chinoavele şi alte obiecte de cult sunt tăiate din sarea muntelui. Catapeteasma este şi ea minunată: dreaptă, cu volute elegante şi sclipiri de aur stins.

Proprietăţile curative ale sării
Petrecerea timpului în salină reprezintă o excelentă alegere pentru pentru terapia unor afecţiuni respiratorii cronice precum astmul bronşic, bronşitele astmatiforme, rinitele şi sinuzitele, infecţiile respiratorii repetate. Tratamentul recomandat este de minim 4 ore timp de 16-18 zile.
Speleoterapia (tratamentul în subteran) are o eficienţă dovedită ştiinţific şi în timp, bazându-se pe depunerea de efort dozat, sub supravegherea personalului medical, într-un mediu specific: temperatura – 13, 15 grade C – şi umiditatea – 70%- constante pe parcursul întregului an, aer ionizat bogat în Na, Cl, K, Mg, CO2, fără curenţi puternici. Terapia se bazează pe stimularea respiraţiei prin mişcare (mers, sport practicat în încăperile subterane) şi pe efectele antiinflamator, bronhodilator şi de calmare a tusei pe care le are aerul ionizat din salină. Conţinutul redus de alergeni, de germeni şi particule iritante, reduc semnificativ frecvenţa crizelor de astm iar aerosolii umezi fluidizează secreţiile bronşice, ajutând la eliminarea acestora din căile respiratorii.
Speleoterapia nu este indicată în următoarele situaţii: tuberculoză pulmonară, micoze pulmonare, cancer bronho-pulmonar, boli infecţioase contagioase, hipertensiune arterială, boala Basedow, cardiopatie ischemică cronică, epilepsie, claustrofobie, sarcină (în a doua jumătate a evoluţiei).

Fie pentru o plimbare fie pentru sănatate drumul spre oraşul de sare din adâncurile Târgu-Ocnei se dovedeşte a fi o bună alegere. Uneori lucrurile frumoase sunt atât de aproape de noi, primite în dar de la natură.