Lumina, credinta si traditii...

Fiecare primavara inseamna renastere, un nou inceput care ne gaseste mai curati, mai buni. Campurile inverzesc, copacii infloresc iar sufletele oamenilor se pregatesc sa se spele de pacate in Postul Mare al Pastelui.
Sfanta Sarbatoare a Inverii Domnului este cea mai mare, cea mai importanta si curata sarbatoare crestina. La fel ca si Sarbatoarea Nasterii Domnului si aceasta este precedata de un post in care trebuie sa ne aplecam spre sufletele noastre, sa suferim pentru fiecare greseala facuta si sa cerem iertare, sa reinvatam sa iertam si sa ne iubim aproapele asa cum Domnul Iisus ne iubeste pe noi, muritorii plini de pacate.
Este un prilej minunat de a incepe o viata mai curata, cu mai multa credinta.
An de an sarbatoarea Pastelui ii aduna laolalta pe fii Domnului unii mai credinciosi, altii mai putin credinciosi pentru asi gasi fiecare linistea sufleteasca, impacarea sufleteasca, puterea de a trece peste toate obstacolele vietii.
Stau toti stransi laolalta, „goi” in fata Domnului, si asteapta strigatul care parca-i salveaza, care le elibereaza sufletele: „Veniti de luati Lumina! ”.
In fata acelei lumanari aprinse cu totii suntem altfel. Chipul ne este altfel luminat, avem ochii umezi si calzi. Suntem sub o ploaie de lumina, sub care nu mai putem ascunde nimic, suntem noi cu noi, la ceas de taina cand clopotele bat.
Peisajul sarbatorii este minunat; in nici un alt moment nu suntem mai sinceri si mai curati. Sunt poate singurele clipe in care pamantul intreg se scalda in bunatate, cand pacatele sunt regretate, cand planurile de viitor ale tuturor se indreapta spre suflet.
Suntem si buni, atat de mici si de neajutorati cu acea lumanare in mana care simbolizeaza mantuire, viata vesnica, viata dreapta.
Dincolo de toate aceste clipe de credinta si lumina, Pastele inseamna si traditii. In cadrul aceleiasi sarbatori lumea crestina cu lumea precrestina se intalnesc intr-o comuniune perfecta precum se intalneste credinciosul cu necredinciosul si isi iau lumina unul de la altul. Pe de o parte credinta, pe de alta parte traditia, intregesc Sarbatoarea Invierii si o fac mai frumoasa.
In fiecare colt din tara s-a nascut o traditie legata de Paste care s-a transmis de la fiecare batran spre fiecare tanar.
Respectand traditia si Cartea Sfanta oamenii reusesc sa faca un spectacol extraordinar, reusesc sa fie cei mai mari actori intr-un spectacol de lumina, credinta si traditii.
Sarbatoarea Pastelui incepe sambata dupa-amiaza. Se termina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou.
In ziua de joi a Saptamanii Mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar in Sambata Mare.
Vineri este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri este considerata zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea paine. Se obisnuia ca in ziua de vineri sa se faca o baie in rau in zori. Cine pastra traditia se spunea ca va avea noroc tot anul.
Pentru Pasca de Paste care se face in Joia Mare de o femeie „curata”, se foloseste faina cernuta prin sita fina, se pune in cuptor doar cu mana dreapta in tavi cu sot.
In Botosani anafura si Pasca Sfintita in Noaptea de Inviere sau in ziua de Paste nu trebuie mancata in intregime pentru ca este buna pentru lecuirea frigurilor, de dat la gaini cand sunt bolnave, la vaca pentru a face viteluse nu vitei.
Cine nu pate ajunge la slujba de Inviere trebuie sa-si ia de la neamuri ramuri sfintite de mar, salcie sau brad, copaci considerati cu forte magice, sa le puna la icoane pentru ca tot anul sa fie feriti de necazuri.
In noaptea Invierii se aprind focuri mari in jurul bisericii pentru a lumina drumul sufletelor care se spune ca in aceasta noapte se intorc pe pamant. Se crede ca si demonii incearca in aceasta noapte sa se intoarca pe pamant iar flacaii pentru ai alunga bat toaca toata noaptea.
Cei care fara motiv nu merg la slujba Invierii vor fi tot anul saraci si bolnavi.
Lumanarile aprinse cu care ne intoarcem de la biserica trebuie pastrate cu sfintenie deoarece sunt bune in momente grele. Se aprind in caz de mare furtuna, de grindina, boala, necaz, se folosesc la farmece si descantece. Alimentele si plantele sfintite in noaptea de Paste se pastreaza ca leacuri si talismane. Sarea este bune pentru a sfinti fantanile, slanina este leac pentru bolile vitelor, busuiocul este bun pentru bolile de gat, tamaia se pune pe jar cand sunt furtuni violente.
Fetele nemaritate, cand spune preotul prima data „Cristos a Inviat”, trebuie sa raspunda „eu joc prima” astfel exista speranta sa fie luate la joc si sa se marite.
Este bine ca in noaptea de Inviere sa ne punem un ou rosu in san pentru a fi tot anul sanatosi iar fetele nemaritate sa aiba petitori.
In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un ou rosu si unul alb intr-un bol cu apa in care se mai pun niste monezi. Trebuie sa te clatesti pe fata cu acea apa pentru a fi pur ca ea tot restul anului, sanatos si rosu in abraji precum culoarea oului si bogat.
In Bucovina flacaii trebuia sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi iar ele pentru asi arata consimtamantul trebuie sa le ofere un ou rosu.
Tot in Moldova intre Paste si Rusalii erau montate scrancioburi in care oamenii se dadeau pentru ca pana la urmatorul Paste s-ao tina doar intr-o bucurie.
In prima zi de Paste era obiceiul ca flacaii si fetele inainte de al treilea cantec al cocosului sa se scalde pe ascuns intr-o apa curgatoare pentru a fi tot anul sprinteni, sanatosi, harnici si voiosi.
In Transilvania era obisnuita datina Bricelatului, Alegerii Craiului sau Vergelului. Traditia era sa se aleaga drept Crai, cel mai harnic flacau din sat ( cel care iese primul la arat ) pentru a-i judeca pe cei care au gresit in Postul Mare, batandu-i simbolic la talpile picioarelor cu vergeaua numita si bricela sau batalau.
In trecut ouale vopsite nu erau mancate ci pastrate langa icoane pana la Pastele urmator.
Dupa ce se mananca miel oasele trebuie ingropate sub un mar sa fiti frumosi si sanatosi.
Faramiturile care raman pe masa nu se arunca ci se ingropa in pamant iar in locul lor va creste o planta numita Marunca si cine va bea ceai facut din ea va avea multi copii.
„ Pazeste luna spicelor si praznuiete sarbatoarea Pastelor in cinstea Domnului Dumnezeului tau caci in luna spicelor te-a scos Domnul Dumnezeul tau din Egipt, noaptea.” ( Deuteronom 16.1 ).
„ Cei unsprezece ucenici s-au dus in Galileea ... Iisus a vorbit cu ei si le-a zis : Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe Pamant ... Si iata ca eu sunt cu voi in toate zilele pana la sfarsitul veacului. Amin”.( Matei 28.20 )
„ Domnul Iisus dupa ce a vorbit cu ei, S-a inaltat la cer si a sezut la dreapta lui Dumnezeu.” ( Marcu 16.19 )
Paste Fericit si luminat tuturor celor cu credinta si frica de Dumnezeu !