Un produs Blogger.

Ceata de feciori din Voila

marți, 8 decembrie 2009




Foicica viorea
Asta-i ceata din Voila
Asta-i ceata de feciori
Toti frumosi ca niste flori
Toti inalti si subtirei
Mor fetele dupa ei




Pastrate si transmise din tata in fiu, obiceiurile Cetei de feciori din Voila sunt scoase din lada de zestre odata cu sarbatoarea Sfantului Nicolae, pe 6 decembrie; si uite asa incepe povestea lui a fost odata, care si astazi mai este trait pe ulitele satului ardelean in timpul feericelor sarbatori de iarna.
Povestea incepe precum un basm caci traditia spune ca Vataful cel mare, cel mai mandru fecior, trebuie sa o ia de nevasta pe fata cu care isi face dansul. Si asa a fost, a jucat-o la ceata si mai apoi a luat-o de nevasta. Au nascut alti trei feciori care au avut datoria nescrisa de a duce si a spune mai departe traditia cetei ... si cine stie poate din nou traditia ca de basm se va repeta la unul dintre ei.
De la cei trei feciori am aflat povestea cetei... care se formeaza pana pe 6 decembrie, zi in care se muta in casa gazdei pentru a-si incepe pregatirile. Gazde este o casa nelocuita pusa de un consatean la dispozitie. Casa in care acestia locuiesc este marcata de brazii pusi la poarta. In ceata au voie sa intre numai tineri originari ai locului care intre ei trebuie sa isi imparta functiile de vataf mare, vataf mic, casier, crasmar, fochist.
Vataful mare este conducatorul cetei, cel de care ceilalti feciori trebuie sa asculte. Doar o singura data poate fi un fecior vataf mare.
Colinda lor porneste pe 24 decembrie si tine pana in zorii zilei de Craciun. La colindat merg singuri, fetele vin doar pe 25 decembrie la biserica din sat, unde are loc colinda si dansul.
In timp ce merg la colindat ulitele satului rasuna de cantecele lor:
“Tot pe drum pe drum, pe drum,
Si la mandra nicidecum
Tot pe drum, pe drum de piatra
Si la mandra niciodata”.
Ajunsi pe la case oamenilor acestia vestesc miracolul Nasterii Domnului prin colinde specifice ardelenesti.
Pe 25 decembrie dimineata, cu fetele, perechi, trebuie sa vina la biserica pentru a colinda si dansa. Momentul de la biserica este unul foarte important caci fiecare fecior trebuie sa fie prezent iar de va fi sa lipseasca va fi pedepsit. Fie este legat de un brad si i se toarna pe gat vin fie la biserica este pus in roaba si asezat in mijlocul celor care danseaza spre rusinea acestuia.
In seara Santului Vasile(31 decembrie), pornesc urmatoarea colinda, “Da leana fata dalba”
“Merge Leana la fantana
Da Leana fata dalba
Si-o canita duce-n mana
La fantana din Bungetu
Unge curge apa-ncetu
Apa era tulburata
De trei crai inconjurata
De trei crai ca bujoreii
Toti inalti si subtireii
Toti trei mana i-o cerura
Dar pe doi ii refuzara
Si cu-al treilea mana dara.”
Dupa colinda din seara Anului Nou se merge la caminul cultural unde sunt invitati si ceilalti tineri din sat pentru a sarbatori.
Feciorii si fetele din ceata sunt imbracati in straie populare vechi, de un farmec aparte. Costumul barbatesc este alcatuit din: cizme, itari, ie, cheptar (pieptar), blanit pe dedesupt, brau, caciula. Cea din urma este impodobita cu sapte bujori rosii, trei oglinzi, iedera verde, margele si pene de paun. Acestea indica functia pe care o are un tanar in ceata si localitatae din care este ceata. Vataful mare are cel mai mare numar de pene, in jur 13-15.
Costumul fetelor este format din: fusta alba incretita, catrinta, ie, vesta, tricolor la brau. Ia ca si catrinta sunt brodate manual cu negru. Aceasta culoare scoate in evidenta specificitatea locului. In alte localitati dimprejur pe langa culoarea neagra ia si catrinta pot fi brodata si cu alte fire colorate.
Ceata de feciori dureaza pana la Sfantul Ion, ocazie cu care se merge iarasi la colindat, la sarbatoritii cu ocazia numelui. Se desface apoi ceata si toti participa la o ultima masa.
Desfacerea cetei inseamna si sfarsitul sarbatorilor de iarna, caci gata, un nou an a venit, cu bune si cu rele, e timpul pentru munca ... iar la sate de munca este mereu.
Dupa asa traditie si dupa asa cantece mai putem adauga doar ... si totusi traditie, chiar daca valtorile vietii au schimbat cate ceva si in inima ruralului. Sarbatorile de iarna marcheaza o pauza din forfota de zi cu zi si reintoarcerea la vremurile de demult. Pentru cantece populare, adevarate izvoare folclorice, pentru imaginea unor costume populare minunate si a unor invartite ulitele satului Voilea din judetul Brasov, ofera imaginea ideala.

Niciun comentariu:

 

O Campanie Salvati Copiii

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Campanie ShoeBox

ShoeBox.ro - Cadoul din cutia de pantofi. Participa si tu!

Cele mai citite