De ce ne schimbăm?

Suflet bătrân

Pentru că tot am vorbit ieri de chipuri îmbătrânite pre devreme, astăzi continui cu suflete îmbătrânite și chipuri tinere. Iată un fragment din Lea:

Ai simțit vreodată că te culci tânăr și te trezești bătrân. Chipul nu e brăzdat de riduri mai adânci dar sufletul, o, e bătrân ca o toamnă.

Chipuri și vârste

N-am mai fumat vreo săptămână

Nu, nu ... nu e gândul meu sau ambiția mea nebună. Eu încă mai fumez. Mai puțin, e drept, și doar seara așa câte una –două sau depinde J. E doar replica unei fete care a terminat clasa a VIII-a. 

În fiecare zi

În fiecare zi trecem de la gânduri bune la gânduri rele. Ne încearcă și astea chiar dacă le refuzăm.  Ne trezim optimiști. Ne bem cafeaua și ne gândim oare ce ne așteaptă? Uneori ne stricăm ziua de cum ieșim pe ușă. Ne împiedicăm și ne zgâriem papucii abia cumpărați. Am uitat ceva și nu ne mai întoarcem că aduce ghinion. Apoi într-un alt moment, se șterg toate. Vedem ceva, aflăm ceva, ne întâlnim cu cineva și râdem. Uităm.

Fragmente din viața unei cititoare de profesie

Un titlu interesant, mai ales pentru cineva care tinde să fie cititoare de profesie. Cartea am primit-o cadou de la colegii de muncă, nu știu dacă și cu dedicație sau nu. Oricum sub un titlu interesant și un nume de autoare, de care nu am mai auzit până acum (nu e o laudă e un auto-repoș), Jodie Rhodes, am descoperit o carte în mare parte bună.

Ganduri imprumutate

Sunt vreo cateva bloguri pe care le citesc cu drag si frecvent. Uneori ma pierd in cuvintele lor, alteori ma revolta sau imi dau de gandit.

Asa am gasit in finalul unei postari de pe un blog, aceste ganduri: „O să fiu neant când o să-mi vină rândul la mai bine. Dar dacă-mi vine rândul și eu nu-s, să-l luați voi, să nu-l lăsați să se risipiească!”